Asta e prima scrisoare care ti'o trimit,am scapat de instructie stiu ca voi avea mai mult timp,o sa iti scriu mai des,sunt intr-un tren militar ne indreptam spre batalion foarte lent,sunt cel mai bine pregatit dintre toti,cred eu,maresalul a spus ca avem sanse sa ajungem repede acasa.Timpul trece foarte greu fara voi,am emotii,nu vreau sa stau mult,din orizont se aud sunete de bombardament,luminile bombelor pe cer,pamantul zguduit,o sa participam la eliberarea orasului,stiu ca nu va dura mult,suntem toti entuziasmati,doar veteranul Mircea e ganditor si se roaga tot timpul,tremura imi spune ca nu e cum cred eu,dar cred ca o sa ii ingropam in pamant sunt sigur pe mine si infanterie,am ajuns in prima statie suntem intampinati cu urari si multa lume parca am fii eroi,a venit si gazeta locala ne face poza generalul spune ca suntem foarte bine pregatiti,maine o sa ajungem la "ziua cea mare" asa ii spunem noi e linia de front,am sa iti trimit poza de la gazeta locala sa ma vezi in uniforma..am inteles ca sunt slabiti si au probleme.suntem de partea binelui am auzit in cazarma ca armata noastra e neinfranta.ard de nerabdare sa trag cu arma,trebuie sa inchei comandantul tipa trebuie sa plecam...sper sa iti dau si alte vesti bune,desi nu sunt plecat de mult timp imi e dor de voi..simt ca inebunesc..



Va urma